Dragostea de departari

“Cu cat trece timpul si mi amarasc sufletul cu realitati zilnice cu atat mai tare imi vine sa mi iau palaria si sa fug in lume.

De ce oare departarile par mai trandafirii…suave simtiri cu gust de buze sau adieri inmiresmate de libertati perverse.   A fugi in lume pare atat de simplu pui basca in cap si atat….insa ancorat in libertate un suflet rebel nu va trai niciodata asemeni unui pasaret colorat.

Ne place sa ne pierdem in reguli sociale, in datorii morale , sa fim folositori , de baza… care baza ?  Baza noastra unde se gaseste in realitatea zilnica sau in strafundurile placerilor noastre?”

Frustrarile unui parvenit.

PArtea I

Ochii care nu se vad se uita?

Traim cu totii perioade tulburi in nesabuita noastra zbuciumare ce se numeste viata.   O parte din valtorile astea se datoreaza cu siguranta unor ochii ce au furat un zambet. Mai apoi au rapit un moment , caruia ai sa-i simti lipsa toata viata, si mai apoi “sambetele” si noptile si saptamanile si ….o bucata buna de viata…ai un zambet in suflet acum esti relaxat privesti de departe toata spuma valtorii vremurilor trecute.

Oare ochii care nu se vad se uita? cat de rar sau deloc trebuie sa nu vezi o pereche de ochii ca sa i uiti?

Poti sa uiti o perioada de tumult din viata ta zbuciumata, poti sa uiti un moment in care nu ai reusit sa respiri , sau un loc ce cu adevarat te-a cutremurat?

Oare uitam sau dam uitarii?

Al vostru Corb.

Fumatul in public

Pe vremea cand ar fi trebuit sa ma apuc de fumat , varsta teribilismului si a demonstratiilor tampe, aveam un anturaj nepotrivit pt astfel de obiceiuri… si iata trecura anii si Fat frumos crescuse cat altii in 10 si nu se apucase de fumat si respirase aer curat si plamanii erau sanatosi si tenul era intins si pielea nu i mirosea a mahoarca…ce vremuri frumoase… si ce se mai schimba astfel de vremuri si ce obiceiuri capatam si la ce suntem supusi fara voie…

Cu ce e mai indecenta o basina, un ragait sau scobitul in cur decat fumatul in acelasi spatiu de convietuire cu altii care nu o fac…

De ce trebuie sa ti miros eu tie basina , sau sa mi zgarii urechea cu un ragait sau mai rau sa mi strepezesti ochii cu scobitul in cur… sau de ce nu sa mi sacai plamanii cu mirosurile tale pestinentiale.  Toata trairea asta mondena a fumatului , aici nu are legatura cu sanatatea si nici cu noxele emise sub forma de mahoarca de tutungerie cumparata cat mai ieftin cu putinta. Este vorba de strepezitul simtului olfactiv si dreptul meu la un mediu impartial.

Dependenta ,fie ea fizica sau psihica data de orice  substanta sau obicei e un lucru privat…te priveste doar pe tine si atat. Poti sa bei, poti sa mananci poti sa faci ce vrei in spatiul public mai putin sa i deranjezi pe ceilalti.

Ati privit vreodata un vagabond sufland intr-o punga? ce senzatie v-a incercat; mila, scarba, dezgust? si ala trage tot din tigare…diferenta sta in ambalaj si tutunul rafinat, de data asta din alte substante…si un detaliu crucial…ala nu ma obliga sa i miros dejectiile din respiratia-i grotesca.

Manifest pentru aer curat , in rest fiecare cu dependenta lui…

Al vostru corb